Daca ne vom referi doar
la BRAN, incercand sa-i prezentam cateva din caracteristicile
etnografice si folclorice, nu vom reusi sa exprimam mai mult
decat atunci cand, scotand din context o problema nu o vom
rezolva nici pe jumatate. Asa ca daca vom discuta despre intreaga
tara a Barsei vom ajunge sa intelegem ce inseamna si Branul
- Arhitectura, Portul Popular, Muzica, Dansul, Traditii si
Obiceiuri.
Arhitectura: - casele cu ziduri groase, din
caramida arsa (tiganeasca), la care portile cu bolti asemanatoare
intrarilor in cetati (de altfel destul de numeroase in zona:
Rasnov, Prejmer, Harman, Calnic, Sf. Gheorghe, Medias, etc.),
dau aspectul taranesc-feudal; acesta, atat de specific zonelor
unde populatia romana, saseasca si maghiara a conlocuit nu
a impiedicat Branul sa-si mentina linia traditionala si anume
aceea a caselor taranesti din lemn cu tencuiala din lut, acoperisul
cu sindrila, geamurile mici si nelipsita prispa.
Reprezentativ pentru romani ar fi Portul Popular ce s-a mentinut
pana de curand, si a fost reprezentativ chiar Branului, Fagarasului,
Sibiului. Acesta era constituit din: clop (palarie), camasoi
cu leibarica sau cojoc, inchise cu chimir la mijloc, si cioareci
(pantaloni qrosi de lana). De ce la Bran? Pentru ca pe aici
era trecatoarea cea mai lesne catre si dinspre sud, unde comertul
de vite si lemn a fost mult timp o importanta sursa de venit.
Muzica si Dansurile populare: foarte asemanatoare
in intreaga zona, inca se mai danseaza cu mult foc cu orice
ocazie (Brau, Sarba, Breaza, Brasoveanca, sunt doar cateva
din dansurile ce se pot intalni la Bran): nunti, botezuri
si baluri.
Traditiile sunt cel mai usor de identificat la botezuri, nunti
si inmormantari. Deasemenea inca se mai organizeaza targuri
cu vanzare de animale.
|
